Compartimentul pentru sprijinirea victimelor infracțiunilor evaluează victimele în vederea identificării:
- nevoilor de asistență și protecție;
- serviciilor de sprijin și protecție adecvate, respectiv:
- informare privind drepturile victimei;
- consiliere psihologică,
- consiliere cu privire la riscurile de victimizare secundară şi repetată sau de intimidare şi răzbunare;
- consiliere privind aspectele financiare şi practice subsecvente infracţiunii;
- servicii de inserţie/reinserţie socială;
- sprijin emoţional şi social în scopul reintegrării sociale;
- informaţii şi consiliere cu privire la rolul victimei în cadrul procedurilor penale, inclusiv pregătirea pentru participarea la proces.
Aceste servicii de informaţii şi consiliere nu includ asistenţa juridică gratuită a victimelor unor infracţiuni prevăzută la art. 14 – art. 20, ori asistenţa juridică a persoanei vătămate prevăzută în Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare;
- îndrumarea victimei către alte servicii specializate, atunci când este cazul:
- servicii sociale;
- serviciile medicale;
- servicii de ocupare;
- servicii de educaţie;
- alte servicii de interes general acordate în condiţiile legii.